
Acum zece ani, Hell or High Water reînvia genul western cu o poveste cu un puternic substrat de critică a societății americane și a capitalismului sălbatic care îi împinge pe unii la fărădelegi.
Acum, How to Rob a Bank se întoarce la rându-i la vasta tradiție a filmelor despre spargeri de bancă (numite anglo-saxon ”heist”), având la rându-i un mesaj virulent împotriva lăcomiei castei bancar-financiare.
Ce aduce, însă, pelicula de față este că ancorează totul în tehnologia care e peste tot, în jurul nostru, dar și în mințile noastre.
Gașca de spărgători condusă de Nicholas Hoult nu doar fură de la bogați și dau la săraci, dar mai pun și de o vasta campanie online, cu filmulețe, tutoriale, identitate vizuală și tot tăcâmul unui influencer modern.

Scopul e să capete susținerea publicului și să dea peste cap SISTEMUL ticăloșit.
Pentru asta, regizorul David Leitch (autorul minunatului Bullet Train și simpaticului The Fall Guy) sacrifică profunzimea și chiar originalitatea pentru a se putea desfășura stilistic.
Motivațiile membrilor bandei se vor cutremurătoare și înduioșătoare, dar ne sunt binecunoscute.
Mult mai captivantă este latura de narațiune a polițiștilor care sunt pe urmele lor, care îi aduce împreuna pe John C. Reilly drept un agent FBI de modă veche și pe Zoe Kravitz drept o hackeriță cu gust pentru etnobotanice.
În special alegerea lui Reilly mi s-a părut foarte inspirată. Spre deosebire de Jeff Bridges din Hell or High Water, impunător în atitudinea lui de cowboy relaxat, actorul care a fost Cellophane Man în Chicago nu emană deloc charismă, dar tocmai de asta bunul simț pe care îl manifestă personajul lui e și mai de efect.

Prin vocea sa este rezumat impecabil paradoxul anarhiei care rezultă din revolta tinerilor furioși din motive parțial justificate:
Când se instaurează anarhie, cei mai vulnerabili o să fie primii care suferă.
Am văzut asta la debandada din Franța din ultimele săptămâni.
Altminteri, așa cum îl știm, David Leitch pune de un spectacol cu un montaj aiuritor, alert și antrenant, cu o coloană sonoră a-ntâia.
Criticii sunt cu colții pe filmul ăsta, dar publicul e mai îngăduitor.
Și cine se poate opune unei mulțimi dezlănțuite?
