Al Doilea Razboi Mondial a fost o noapte, cea mai lunga, mai intunecata si mai urata din istoria omenirii, iar in mijlocul ei, invaluiti de negura atrocitatilor, s-au aflat copiii.
Asta e mesajul pe care il transmite inceputul filmului The Search, regizat de Fred Zinnemann. Un inceput frapant, cu imaginie fara coloana sonora cu siruri de copii cu fete abrutizate, expirand teama prin toti porii si chinuiti de foame. Aceasta este partea peliculei care o face mai mult decat o relativ simpla melodrama despre reunirea unui copil cehoslovac cu mama sa, cu ajutorul unui soldat american inimos.
Bucata dedicata personajului colectiv al copiilor nu putea fi realizata cu un asemenea impact decat in 1948. Suita de cadre prelungi, cu o voce trista care nareaza si ne transmite si noua un sentiment suplimentar de amaraciune, cu imagini alb-negru care, acoperind mizeria, nu fac decat sa o accentueze, ar fi astazi un experiement care n-ar mai surprinde pe nimeni, data fiind varietatea stilistica a cinematografiei moderne. Dar la nivelul anilor de dupa razboi, asa se faceau filmele si, tocmai de aceea, aceasta scena poarta sigiliul perenitatii.
Din grupul de copii dusi la un centru umanitar pentru a fi returnati familiilor sau pentru a li se gasi unele noi se distinge treptat Karel Malik, un baietel plapand si blond, care afiseaza o tristete aproape matura; micul interpret, Ivan Jandl, a primit un Oscar onorific, care ar fi putut foarte bine si din categoria celor obisnuite pentru ca prestatia sa este de o profunzime deosebita: un copil care joaca pe un copil, dar cu intensitatea actoriceasca a unui adult.
Intamplarea il aduce in grija unui soldat american, jucat cu lejeritate de Montgomery Clift, iar filmul se mai insenineaza si asistam la un simpatic troc sufletesc: copilul mult prea matur reinvata placeri specifice varstei, iar militarul cel fara de griji deprinde abilitatea de a avea grija de altul, proprie unui adult.
Relatia dintre cei doi nu se dezvolta prea mult, pentru ca The Search nu este un film lung, iar o parte a sa este dedicata mamei baiatului si cautarii sale febrile, o bucata a filmului mai putin reusita, dar neindoios necesara.
Daca il analizam scos din context, The Search este o creatie bunicica, dar inegala si chiar incompleta. Insa, pentru anul 1948, a fost o veritabila faclie menita a-i conduce pe adulti si pe copiii din miez de noapte catre zambete si speranta.
