Închisoarea este un microcosmos aparte.

Însă sunt puțini cărora le place să fie parte din el.

Unii dintre rezidenți merg chiar mai departe și evadează.

Iar modul cum o fac este o mărturie grăitoare asupra innventivității, perseverenței și rezistenței psihicului uman.

Fugarii a Ruxandrei Cesereanu vine să ne ofere un crâmpei din această latură spectaculoasă a istoriei, mai precis Evadări din închisori și lagăre în secolul XX.

Autoarea declară dintru început că se concentrează asupra evadărilor unor deținuți politici sau a unor prizonieri de război, dar asta nu știrbește bogăția relatărilor.

Poveștile pe care ni se spune, deși doar câteva picături într-un ocean, sunt atât de fascinante, încât parcurgi volumul cu nesaț, ca pe o carte bună de aventuri.

Cu un condei doct, dar fluid, Ruxandra Cesereanu procedează aristotelic, descompunând expozeul în tipologii diverse, de evadări și evadați, de procedee și motivații.

Iar marele său merit este puterea de sinteză, pe care o s-o dovedesc într-un mod cât se poate de plăcut mie.

În timp ce parcurgeam paginile cărți, mă descopeream gândindu-mă la diverse filme care pot ilustra diversele aspecte tehnice sau psihologice prezentate.

Iată mai jos o listă lungă, dar nici pe departe exhaustivă a unor astfel de pelicule:

Le trou – tradus simplu – Gaura – acesta este filmul suprem care demonstrează de câtă ingeniozitate sunt în stare acei deținuți chitiți să scape; iar dacă aveți îndoieli în privința veridicități, aflați că unul dintre protagoniști este el însuși un fost fugar, ales să joace în film tocmai pentru asta.

***

Un condamné à mort s’est échappé (ou Le vent souffle où il veut) – un film care prezintă evadarea ca atitudine filosofică, dar care nu e cu mai prejos în privința suspansului decât producția de mai sus.

***

The Shawshank Redemption – știu că e un pic urât din partea mea să vă dezvălui oarecum deznodământul, dar erau pagini ale cărții Ruxandrei Cesereanu care parcă descriau perseverența personajului lui Tim Robbins.

***

Escape from Alcatraz – titlul e elocvent în sine, însă merită menționat că, dincolo de partea fizică a operațiunilor desfășurate de Clint Eastwood, mentalitatea sa de om care acceptă provocarea supremă este leit a multora dintre figurile descrise în carte.

***

Midnight Express – la un moment dat în acest film, protagonistul și prietenii săi dezbat posibilele metode de evadare – peste zid sau pe sub zid; nu doar că acestea corespund exact taxinomiei propuse de Ruxandra Cesereanu, dar finalul peliculei ilustrează o a treia abordare pe care autoarea o menționează în lucrarea sa.

***

The Fugitive – cartea nu acordă atenție doar metodelor de evadare, ci și modului de viață al fugarului după ce a reușit să depășească barierele constrângerii fizice a închisorii, iar cu greu se poate găsi surprinsă această perpetuă vigilență și dedublare mai bine decât în această peliculă pe care pot să o văd și o să revăd la nesfârșit.

***

The Runaway Train – cel puțin prima parte a filmului este o impecabilă frescă a unor tipologii diverse de evadați (profesionistul și oportunistul), precum și a măsurilor de precauție luate de aceștia pentru a se ține departe de raza de acțiune a urmăritorilor.

***

The Great Escape – așa cum ne spune și Ruxandra Cesereanu, evadările colective au fost mai rare și mai puțin încununate de succes decât cele individuale; aici avea povestea romanțată a uneia dintre cele mai cunoscute dintre ele.

***

Papillon – nu putea să lipsească acest film, care prezintă, într-un cadru luxuriant, întregul traseu al unei evadări, de la idee la execuție.

***

Stalag 17 – un film complex și surprinzător de amuzant, având în vedere că se petrece într-un lagăr de prizonieri din Al Doilea Război Mondial; e foarte ilustrativ pentru eterna cursă dintre captivii care vor să evadeze și autoritățile care voi să îi împiedice.

***

Out of Sight – o peliculă care merită să fie pe această listă, chiar și numai pentru scena de final, care îi are în prim plan pe George Clooney și Samuel L. Jackson.

***

Life – o comedie dulce-amară cu Eddie Murphy și Martin Lawrence, amici și deținuți pe viață, în care unul dintre ei încearcă în permanență să evadeze, cu succesul pe care îl au mulți în a se lăsa de fumat.

Ca o concluzie, vă las cu versurile de final din Invictus, poezia lui William Ernest Henley, pe care un deținut faimos, Nelson Mandela, și-o recita în lunga-i captivitate, pentru a-l ajuta să evadeze.

Nu fizic, ci psihic.

De unde începe totul.

It matters not how strait the gate,

How charged with punishments the scroll,

I am the master of my fate,

I am the captain of my soul.

P.S. Mulțumesc celor de la librăria online Libris pentru o istorie a neîmblânziților.