Gaslight n-a rămas în conștiința colectivă doar ca un film de suspans excelent, ci și ca denumire a unui concept din psihologie.

Este vorba despre acțiunea sistematică a unei persoane de a submina încrederea alteia în propria sănătate mintală.

În scopuri dramatice, pelicula lui George Cukor înfățișează acest proces perfid într-o formă extremă, însă există și o versiune anterioară a sa cinematografică atenuată, dar nu mai puțin elocventă.

Mai precis, Suspicion, film de epocă timpurie al lui Alfred Hitchcock, avându-i drept protagoniști pe Cary Grant și Joan Fontaine.

Fontaine reia aici ipostaza din Rebecca, adică femeia naivă și înțelegătoare, care se căsătorește cu un bărbat care ascunde anumite lucruri.

Dar acum, în cazul lui, nu mai este vorba despre o conștiință încărcată, ci despre una liberă ca pasărea cerului.

Personajul lui Cary Grant este o pușlama pursânge, un aburitor și un leneș, care ar face orice, numai să nu muncească.

Orice?

Se pare că da, pentru că blajina sa soție constată treptat să vadă că e un pezevenchi și, mai rău, începe chiar să creadă că intenționează să o omoare, ca să încaseze polița de asigurare încheiată pe numele ei.

Cu mâna-i impecabilă, Hitchcock ne conduce alături de ea prin această acumulare emoțională, dar, fidel sadismului pe care i-l îndrăgim, nu ne lasă să tragem concluzii definitive.

Joan Fontaine a câștigat Oscarul pentru această partitură, iar merite are. Mototoală și exagerat de conciliantă la început, dezvoltă pe parcurs propria-i duplicitate, pe măsură ce dovezile circumstanțiale îi arată că e în pericol.

De cealaltă parte, Cary Grant uzează fără efort de șarmu-i binecunoscut, la care adaugă unele note amenințătoare, bine estompate, tocmai pentru a sublinia că e altfel decât vrea să pară, dar nu îi iese tot timpul.

Tensiunea hitchcockiană e la locul ei, fără a atinge vârful din alte creații ale maestrului, însă cele mai interesante scene sunt acelea în care el, aproape prins cu ocaua mică, redresează situația și atitudinea ei.

E același mecanism psihologic din Gaslight, dar semnificativ mai finuț, iar Suspicion relevă și un fapt incontestabil.

Nicio astfel de manipulare repetată nu se poate produce, dacă nu există un pic de disponibilitate din partea victimei.

Fiecare dintre noi are nevoie să învețe tehnici de auto-apărare sufletească, iar material didactic există cu toptanul.

Gaslight, Suspicion și alte filme care educă prin suspans.