De ce ar vrea cineva sa afle detalii despre Stalin? Omul pe care multi il considera mai rau decat Hitler (in acelasi dulce spirit al lui Bruce Lee il bate pe Van Damme) a facut subiectul multor analize, carti, documentare, incat parca mai indicat ar fi sa ii lasam oasele sa se odihneasca (nu pot sa zic in pace, ca nu o merita) si sa ne vedem de viata noastra.
Simon Sebag Montefiore, un excelent povestitor (vezi dovada aici) si un mare cunoscator al istoriei Uniunii Sovietice (vezi dovada aici) de alta parere si s-a aplecat asupra acestui om care, ne place, nu ne place, a modelat cursul secolului al XX-lea, explorandu-i personalitatea, fateta cu fateta.
Stalin. Curtea tarului rosu nu e o carte facila, chiar si pentru simplul motiv ca este una mare. Stalin a trait mult, a facut multe, iar autorul s-a ambitionat sa exploreze nu numai lucrarile dedicate lui deja consacrate, dar si un volum imens de corespondenta nepublicata pana acum.
Ca urmare a acestui efort titanic, am cunoscut laturi ale infamului si abilului georgian pe care nu le-as fi banuit. Relatia cu scriitorii, bunaoara. Respectuos, dar si asupritor cu oamenii de litere, ii datoram lui Stalin ca Pasternak n-a patit-o prea rau si a apucat sa-si scrie capodopera. In acelasi timp, tot Stalin a inceput sa aiba idei in acest domeniu, si lui ii datoram realismul socialist si toate expresiile sale minunate.
Desi Montefiore e scrupulos ca istoric, isi acorda placerea de a creiona personajele care s-au perindat in preajma dictatorului cu un fler aproape scriitoricesc. Jdanov, Beria, Kirov si altii sunt descrisi cu tuse rapide, dar groase si li se acorda suficienta atentie, astfel incat sa-si faca loc pe langa Stalin in povestea acestui, sa nu fie doar pioni care au fost mutati si sacrificati, dupa caz.
Si ca sa raspund la intrebarea inevitabila: nu, Stalin nu e umanizat in sensul ca e cosmetizat, nicio crima a sa nu e trecuta sub tacere.
Urmarind viata acestui om remarcabil din copilarie pana la sfarsitul faraonic, am incercat sa deslusesc un sens al istoriei. Si n-am reusit intru totul. In manuale, epoca sa este prezentata cronologic si pare a avea un traseu clar. Nu a fost asa. Hazardul, inspiratia sau lipsa ei, arbitrariul sunt omniprezente. Cine ignora acesti factori, o face pe raspunderea lui.
P.S. Multumesc celor de la libraria online Libris pentru povestea unui om important si naspa.
