Non-fictiuni pe care le-am citit (2)

Continui prezentare non-fictiunilor care mi-au cazut in mana cu alte trei titluri:

non fictiuni_b_1

Napoleon on Project Management – autorului Jerry Manas ii iese o combinatie nu foarte inedita (istoria ca studiu de caz pentru domeniul afacerilor), dar executata cu eruditie si cu o profunda intelegere a ce inseamna managementul. Cariera lui Napoleon Bonaparte este exploatata si relevata in contextul gestionarii unui proiect, cu toate elementele implicate, de la oameni la resurse si timp. Interesant este ca nu doar succesele lui Napoleon sunt luate sub lupa, ci si esecurile care i-au fost fatale. O carte recomandata atat fanilor muzei Clio, cat si oricui vrea sa se organizeze mai bine.

non fictiuni_b_2

How Will You Measure Your Life – acelasi tip de combinatie, dar din alta directie. Clayton M. Christensen ia exemple din lumea afacerilor si le aplica invatamintele in viata personala, cu scopul de a reliefa o strategie catre o existenta implinita. Desi izvorata din acelasi filon tipic american de carte de auto-ajutorare, lucrarea de fata are meritul ca nu predica prea mult, ci prezinta doar niste concepte de urmarit, ilustrandu-le cu studii de caz bine alese, relevante, dar nu la ochiu’ cel chior, ci dupa ce sunt luate la puricat.

non fictiuni_b_3

You Are Not So Smart – o colectie de studii despre cum reusim noi, oamenii, sa ne prostim singuri in fel si chip. Cartea e structurata pe capitole, care pornesc de la cate o idee preconceputa si incetatenita (asa numitul termen de „bias”, pe care unii s-au grabit deja sa-l adopte in limba romana, fara sa constientizeze cat de urat suna), care este demontata de autor prin exemple, studii stiintifice si apeluri la reflectie. Aceasta structura e una dintre vulnerabilitatile lucrarii: inegalitatea capitolelor in ceea ce priveste soliditatea lor. Au fost cateva care chiar mi-au deschis ochii, dar unele mi s-au parut stravezii si nu foarte convingatoare (din cate am inteles, volumul este rezultatul unei activitati sustinute pe un blog, si asta se vede). Per ansamblu, insa, demersul lui David McRaney este laudabil pentru ca nu ne spune cat de buni, frumosi si destepti suntem in interior sau in exterior, ci ne indeamna la luciditate. Intr-o lume aiuritoare ca a noastra, n-avem niciodata destula.

Non-fictiuni pe care le-am citit