life and society in the hittite world

Lectura e refugiu în fața unor vitregii precum ale vremurilor noastre, așa că nu am ezitat să îl folosesc.

Parallel Lives: Five Victorian Marriages – epoca victoriană a rămas drept emblema respectabilității, mai ales în ceea ce privește instituția căsniciei, dar Phyllis Rose crede că lucrurile au stat mai nuanțat de-atât și explorează relațiile a cinci figuri de marcă ale perioadei ( patru bărbați – Thomas Carlyle, Charles Dickens, John Stuart Mill, John Ruskin și o femeie – George Eliot), cu partenerii lor de viață. Rezultatul este un superbă frescă a jocurilor de putere de tot felul dintr-o relație. Bărbatul e când supus, când tiran, femeie e când victimă, când agresoare. Deși cartea este scrisă într-o cheie vădit feministă, menită a da glas și urmașelor Evei și le pune pe plan (măcar) egal cu al masculilor reținuți de posteritate, Rose are o vervă stilistică irezistibilă, iar lectura merge ca unsă. Vorba unui înțelept, nu mai știu exact cine: Ce contează într-o căsnicie fericită nu este compatibilitatea, ci cum gestionezi incompatibilitatea.

Mythematics – mitologia grecilor antici este izvor nesecat de inspirație, dar chiar nu mi-aș fi imaginat că poate servi la a promova matematica. Pornind de la cele 12 Munci ale lui Herakles (Hercule), Michael Huber propune probleme de tot felul, precum și rezolvările lor. Recunosc, pe unele le-am priceput, pe altele nu, și nu doar pentru că nu e chiar aria mea de expertiză, ci pentru că, în unele cazuri, e vorba de de matematici superioare, de-alea de olimpiadă. Dar tocmai asta este frumusețea acestui inedit demers cultural și științific. Arată matematica în plenitudinea varietății ei, adunând laolaltă aritmetică de bază cu integrale, calcule savante și logică de bun simț. Nu în ultimul rând, este și o pledoarie pentru a cunoaște marile povești ale omenirii, pentru că acestea sunt atât de generoase, încât pot fi folosite în fel și chip.

Life and Society in the Hittite World – probabil că vă mirați că includ aici o carte de istorie, cu un subiect atât de îngust, încât e greu accesibil, dacă nu ai o preocupare apăsată pentru Antichitate și nu cunoști măcar vag această civilizație a Anatoliei, care, la apogeu, era un dușman de temut chiar și pentru Egiptul faraonilor. Însă Trevor Bryce își cunoaște obiectul de studiu atât de bine, încât îl organizează coerent, îl explică impecabil și îl îmbibă cu un umor magnific. Sub penița sa, hitiții prind viață, se dezvăluie cu apucăturile, obiceiurile și specificul loc, astfel încât, la finalul volumului, simți impulsul de a călători în inima Turciei, la Hattușa, pentru a fi acolo, în mijlocul lor. Trevor Bryce nu ne-a lăsat doar un simplu tratat pe o temă anume de istorie, ci ne arată cum se scrie despre istorie, cum se predă istoria, cum se interpretează istoria.