poezii despre personalitati istorice

În vacanța se stă, iar statul e favorabil cititului. Ergo:

A Brief History of Time – această lucrare de astro-fizică și alte chestiuni cumplit de complicate e la ani-lumină depărtare de preocupările și pasiunile mele, dar nu regret că am parcurs-o, chiar dacă am gradul meu de înțelegere a fost limitat. O celebritate științifică dincolo de fruntariile domeniului, Stephen Hawking încearcă să facă din Univers și transformările lui ceva inteligibil publicului larg, dar rezultatul tot peste medie de dificil rămâne. Autorul e conștient de asta, remarcând cu umor că s-au luat mulți au luat premiul Nobel arătând că nu știm mare lucru despre noi și mare schemă a existenței cosmice. Socrate ar fi fost încântat. Însă, în momentele când neuroni-mi reușeau să se închege și întrezăream peisajul originilor Universului sau ale modului cum (credem că) funcționează, am simțit aceeași uimire care trebuie să îi fi cuprins pe un Aristotel sau un Galilei sau un Newton. Ce mici suntem, dar asta nu ne împiedică să ne zbatem să cunoaștem mai mult. Există oare vreo glorie mai mare ca aceasta?

1066 – titlul cel mare al acestei cărți este de efect, însă subtitlul îi relevă practic conținutul: The Hidden Mystery in the Bayeux Tapestry. Un monument istoric și artistic, pe care, grație unui noroc chior al istoriei, încă putem să îl admirăm în orășelul eponim și care spune povestea bătăliei de la Hastings, în urma căreia normanzii lui William Cuceritorul au pus stăpânire pe Anglia. Multă vreme considerată un simplu exercițiu de propagandă din partea învingătorilor, tapiseria (termen impropriu, fiind o broderie, de fapt) devine, sub privirea scrutătoare și proza inspirată al lui Andrew Bridgeford, o urzeală mult mai încurcată de sensuri, unele dintre ele de-a dreptul subversive. Pe site-ul muzeului din Bayeux se poate găsi o versiune digitală, de foarte bună calitate, a întregii istorisiri textile, astfel că mi-am însoțit lectura cu analiza fiecărui moment asupra căruia autorul ne atrage atenția. Rezultatul a fost o formidabilă lecție de a vedea dincolo de imagine, de a privi în context, de a corela cu alte informații, de a supune un mesaj criptic filtrului gândirii. Am propriile concluzii, însă parcă acestea nici nu mai contează. Călătoria a fost totul.

A Book of Americans – zilele astea, americanii sunt beșteliți de toată lumea, pentru că i-au lăsat pe afgani de izbeliște. Însă americanii nu pot salva pe toată lumea, sunt oameni ca toți oamenii, cu bune și cu rele, iar cel mai mare cadou pe care ni-l pot face este să ne demonstreze că ei înșiși înțeleg asta. Cel mai elocvent exemplu este această carte încântătoare, în care autorii Rosemary și Stephen Vincent Benet, ajutați de ilustratorul Charles Child, prezintă diverse personaje marcante din istoria Statelor Unite, individuale (Washington, Pocahontas, Lincoln) sau colective (pelerinii, indienii, pionierii). Dar nu oricum. Ci în versuri! Atât de bine sunt întoarse din condei, încât aproape că nu bagi de seamă cât de echilibrate sunt. Prima ediție a volumului datează din 1933, deci nu cea mai corectă politică perioadă a Americii, însă modul cum sunt creionate aceste personalități este o pildă minunată de cum trecutul poate fi subiect de dezbatere și de învățăminte. Iar asta într-un mod distractiv, nu pedant cum încă îl abordează unii. Iată cum se încheie poezia despre Jesse James:

Some call Jess Missouri’s pride

Some say he’s her shame,

All we can say is, anyway,

He earned his outlaw fame.

Pe când o astfel de carte despre Mihai Viteazul, Ion C. Brătianu sau moții lui Horea, Cloșca și Crișan?

Non-ficţiuni pe care le-am citit

Non-ficţiuni pe care le-am citit (2)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (3)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (4)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (5)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (6)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (7)