Steve Jobs n-are decat doua nominalizari, dar importante, si ar mai fi meritat inca vreo trei la alte categorii semnificative, asa ca nu ma sfiesc sa il pun in rand cu celelalte pelicule mai titrate de anul acesta.
Este povestea personajului eponim, dar spusa intr-un mod inedit, care evita capcana unei biografii liniare, utilizand o narativitate discontinua si dinamica.
Aceasta umila atitudine fata de imposibilitatea de a rezuma viata unui om (cu atat mai putin a unuia remarcabil ca Steve Jobs) ii prilejuieste scenaristului Aaron Sorkin o creatie excelenta (aidoma celei din The Social Network), care foloseste tehnologia doar ca pretext pentru un studiu de caz a la Citizen Kane, in care protagonistul se dezvaluie prin interactiuni, marcate de evolutii si sinusoide, cu diverse personaje semnificative din viata sa. Jobs isi respinge fiica, apoi o indrageste, cu unul dintre sefii se intelege, se cearta, se impaca si enumerarea ar putea continua pana la a va povesti tot filmul.
Concluzia acestei bucati de articol: o sa fiu exigent rau cu toate filmele care au nominalizari la scenariu adaptat, pentru ca l-as fi vrut neaparat pe Aaron Sorkin acolo.
Toata tesatura de interactiuni umane este orchestrata cu exuberanta de Danny Boyle, ajutat de un montaj alert (care ar fi meritat nominalizat oricand si oricum in dauna pacatosului de Star Wars cel nou) care reda sugestiv cele trei lansari de produse, momente cadru pentr urzeala dramaturgica imaginata de Sorkin. In orice alt an, omul care ne-a oferit Slumdog Millionaire s-ar fi regasit printre nominalizatii la regie, insa acum e bataie mare acolo si locuri putine.
Dintre toate relatiile lui Steve Jobs cu ceilalti, cea cu asistenta sa, interpretata de Kate Winslet (concurenta la rol secundar) e cea mai consistenta. E singura care i se opune, care il impinge sa fie mai decent, insa il si admira, intelege si i se supune cand e cazul. De obicei, actorul/actrita din rol secundar contureaza un personaj schematic, dar atractiv prin ceva anume, cum e cazul lui Jack Rylance in Bridge of Spies. Nu i se aplica si foarte talentatei Kate, pe care o vad favorita la categoria ei.
Sa nu ma intelegeti gresit, vreau din tot sufletul ca Leo sa ia Oscarul, insa Michael Fassbender este entuziasmant in rolul lui Steve Jobs. Au fost carcoteli pe seama faptului ca nu seamana fizic cu acela pe care vrea sa-l intruchipeze, insa le demonteze eu raspicat spunand: n-are nicio importanta. Ce face actorul este creatie, este un personaj complex, inteligent, arogant, incapatanat, artist pana in varful unghiilor, lipsit de scrupule, dar si omenos uneori. E respingator in multe momente, insa te captiveaza si, poate cea mai mare calitate a lui Michael Fassbender e ca il reda ca si cum s-ar inmuia odata cu varsta, asa cum se intampla cu fiecare dintre noi.
Steve Jobs nu e biografie, e cinematografie de cea mai inalta clasa.
