Încep cu o mărturisire: pentru mine, care nu locuiesc în București, faptul că și această ediție din 2021 a Festivalului Național de Teatru (FNT) se va desfășura tot online este o binefacere.
Anul trecut am fost un profitor de nivel mediu al acestei situații, dar acum mi-am propus să storc plăcere teatrală cât cuprinde, așa că am făcut o listă a pieselor pe care intenționez să le văd în perioada 6 – 14 noiembrie 2021, când are loc acest eveniment grandios, cu care doar Festivalul Shakespeare din Craiova sau Festivalul Internațional de Teatru din Sibiu mai pot concura.
Notă: am pus link-uri către toate aceste spectacole care mi-au atras atenția, dar e nevoie să știți că nu sunt disponibile decât o perioadă limitată de timp, așa că fiți prompți.
Și veți fi răsplătiți.
Verde tăiat – subiectul este unul actual și extrem de dureros, iar asta mă face curios să văd cum l-au putut transpune dramaturgic.
Rinocerii – a avut și noi piesa asta la Craiova, cu vocea inimitabilă a lui Ilie Gheorghe și cu regia așijderea a lui Robert Wilson, așa că paralelele cu această versiune a reputatului Gabor Tompa sunt inevitabile.
Efecte secundare – într-o lume măcinată de controverse despre medicină și rolul ei în viața noastră, un astfel de spectacol este binevenit.
Antigona – capodoperă a Antichității, transpusă de niște nemți în cheie rock-punk. Irezistibil.
98% decizia corectă – o fată de 17 ani rămâne însărcinată. Ficțiune? Mai degrabă frescă a unui fenomen larg răspândit pe la noi.
Hoții – nu e cea de Schiller, e un text modern, despre meandrele și dificultățile încrederii între oameni.
Steaua fără nume – încă o ocazie să compar punerile în scenă pe care le știu ale unui piese cunoscute cu una nouă, care pare destul de îndrăzneață, cel puțin din punct de vedere vizual.
D-ale carnavalului – de Caragiale avem nevoie oricând și, deși nu mi-a plăcut ce a făcut Alexandru Dabija din O scrisoare pierdută, cea cu Vizante et comp., sunt dispus să îi dau o șansă să se reabiliteze.
O scrisoare pierdută – am dubii față de această abordare, dar curiozitatea e prea mare.
Luna verde – poezie de Federico Garcia Lorca și vioară electrică, o combinație inedită care îmi face cu ochiul (și cu urechea).
Încuiați – învălmășeala care pare a fi această piesă începe de la un tușit. Da, contați pe mine.
Tragedia omului – un poem de Madach Imre, greoi la citit, să vedem ce a reușit Silviu Purcărete din el.
Chiritza în carantină – dacă titlul nu vă ajunge, aflați și că este un spectacol-concert de Ada Milea.
De menționat că la Festivalul Național de Teatru, ediția 2021, Teatrul Național ”Marin Sorescu” din Craiova va contribui cu două piese: Hektomeron și Inimă și alte preparate din carne, pe care nu o să le revăd, din motive diferite pentru fiecare.
