Lungmetrajele sunt grosul oricărui sezon de Oscar, precum și cele care ne absorb interesul.
Însă, deseori, în josul listelor nominalizărilor, la secțiunile de scurtmetraje, de ficțiune sau documentare, se găsesc producții remarcabile care prezintă și avantajul că nu îți răpesc mult timp.
De câțiva ani am descoperit beneficiile îndreptării atenției și spre acea zonă.
Iar acum, în 2024, am din nou confirmarea că nu greșesc procedând astfel.
The After ni-l prezintă pe un șofer de taxi din Londra, care poartă pasageri încolo și încoace, fiind părtaș la crâmpeie din ridicolele sau tragicele lor zbateri.
Ce nu știe aproape niciunul dintre acești călători este că protagonistul duce povara unei tragedii cumplite.
Aproape niciunul, pentru că, la final, unul dintre ei îi oferă un scurt, dar, sperăm, decisiv moment expiator.
Asta e tot ce se întâmplă în scurtmetrajul realizat de Misan Harriman.
Nu e mult, dar e arhisuficient din punct de vedere emoțional, pentru că suntem martori ai tragediei despre care vorbeam.
Iar impactul ei este ca un pumn de boxer într-un stomac învățat cu delicatețurile.
De aceea, puținul care urmează e ca o nevralgie insuportabilă, iar acel minuscul gest dobândește valoarea unei mântuiri providențiale.
La toate trăirile pe care ni le stârnește această mică poveste contribuie și interpretarea lui David Oyelowo.
Deși îl vedem doar douăzeci de minute, rolul său are complexitatea și consistența unei veritabile partituri de Oscar.
The After își merită locul în acest sezon al premiilor Academiei Americane de Film.
Guardians of the Galaxy Vol. 3
Spider-Man – Across the Spider-Verse
Indiana Jones and the Dial of Destiny