E caniculă, așa că stăm la umbră și ne lăsăm imaginația să umble pe tărâmurile deschise de literatura SF:
State of Fear – chiar în momentele când scriu aceste rânduri s-a instaurat canicula în România și nu numai, așa că aceia care deplâng fenomenul încălzirii globale nu prea au contestatari. Însă, prin acest roman burdușit de cifre și grafice, Michael Crichton vrea să-l demonteze, punându-și argumentele într-o narațiune antrenantă, în care niște eco-teroriști pun la cale un mega-complot menit a demonstra lumii că nivelul oceanelor crește, deși nu este așa. Câteva personaje, schematice, dar simpatice, se văd prinse în hățișul evenimentelor și încearcă să îi oprească. Așa cum știm, Crichton știe cum să pună pe roate suspansul și cum să-l facă să accelereze, dar își sabotează singur atmosfera de thriller cu acele argumentații care îi sunt de fapt obiectiv de căpătâi. Scrisă acum douăzeci de ani, cartea nu mai vreun manifest de luat în seamă din punct de vedere științific, însă e foarte benefic de a fi expus la păreri contrare cu a ta.
Dreamsnake – câtă vreme s-a manifestat plenar, Războiul Rece și implicita sa amenințare nucleară au generat o sumedenie de romane SF remarcabile, printre care și acesta, în care lumea e pustiită, oamenii mai trăiesc în diverse enclave fortificate sau în oaze în deșertul post-apocaliptic, iar singurii păstrători ai științei medicale sunt câțiva aleși care utilizează veninurile unor șerpi. Protagonista este un astfel de vindecător, iar pierderea unei creaturi din portofoliu duce la o serie de aventuri în care se regăsește pe sine, adoptă un copil și își află dragostea adevărată. Autoarea Vonda McIntyre e animată de asumate idei feministe, însă povestea ei e captivantă, iar paginile interacțiunii eroinei cu șerpii ei sunt unice în literatura de gen, înfricoșătoare și înălțătoare. Lumea vie ne ține și pe noi vii.
The Forever Machine – posteritatea are o etichetă deloc măgulitoare pentru acest roman: cel mai slab câștigător de Premiu Hugo (cea mai înaltă distincție în literatura SF) din istorie. Din capul locului vă spun, nu sunt de acord. Rod al colaborării dintre scriitorii Mark Clifton și Frank Riley, cartea are multe de oferit, unele lucruri chiar suprinzător de actuale. Un telepat îi manevrează subtil pe doi oameni de știință să construiască o entitate de Inteligență Artificială, care să fie capabilă să remodeleze genetic pe un individ, astfel încât să-l întinerească și, de ce nu, să îi confere aceeași putere a comunicării mintale pe care o are protagonistul, scopul înduioșător al acestuia din urmă fiind de a nu se mai simți singur. Rezultatele sunt încurajatoare, însă secretul iese treptat la iveală, iar modul cum cei doi autori redau reacțiile publice și isteria mediatică iscate de o posibilă soluție pentru visul omenirii – nemurirea – par a fi desprinse din prezent, deși romanul e apărut în 1954. După ce am terminat și ultima pagină și am constatat că gura lumii nu e deloc dreaptă cu această creație literară, mi-am adus aminte de Cardinalul Richelieu, care insista să îi cunoască pe cei vorbiți de rău peste tot: Au ceva merite, din moment ce sunt ponegriți în halul ăsta.
The Plot Against America – istoriile alternative sunt o subspecie aparte în peisajul literaturii SF, iar această carte ilustrează cât de puternic și elocvent este un astfel de exercițiu de imaginație. În America anului 1940, Franklin D. Roosevelt pierde alegerile în fața lui Charles Lindbergh, faimosul aviator, un antisemit notoriu, iar această deturnare a cursului evenimentelor declanșează discriminare, ciocniri de stradă și o realiniere a politicii externe a SUA înspre a favoriza Germania nazistă. Da, știu, seamănă izbitor cu ce se întâmplă acum peste Ocean. Pentru că nu e scriitor de Science-Fiction sadea, Philip Roth nu se mulțumește la a construi un tablou general foarte documentat a ce ar fi putut fi (introducând în acest scop o puzderie de personalități reale ale acelei epoci), ci filtrează totul prin ochii unui copil, cu toată înțelegerea lui limitată și naivă asupra comportamentului în permanentă schimbare al celor din jur și al societății în general. Cu profunda ei înțelegere a naturii umane și cu acea clarviziune terifiantă, nu e de mirare că romanul lui Roth a fost redescoperit, citit și răscitit imediat ce a revenit un anume personaj la Casa Albă.
Cuceriri SF – Ediție de Starcraft
