Cuceriri SF (31)

E caniculă, așa că stăm la umbră și ne lăsăm imaginația să umble pe tărâmurile deschise de literatura SF:

State of Fear – chiar în momentele când scriu aceste rânduri s-a instaurat canicula în România și nu numai, așa că aceia care deplâng fenomenul încălzirii globale nu prea au contestatari. Însă, prin acest roman burdușit de cifre și grafice, Michael Crichton vrea să-l demonteze, punându-și argumentele într-o narațiune antrenantă, în care niște eco-teroriști pun la cale un mega-complot menit a demonstra lumii că nivelul oceanelor crește, deși nu este așa. Câteva personaje, schematice, dar simpatice, se văd prinse în hățișul evenimentelor și încearcă să îi oprească. Așa cum știm, Crichton știe cum să pună pe roate suspansul și cum să-l facă să accelereze, dar își sabotează singur atmosfera de thriller cu acele argumentații care îi sunt de fapt obiectiv de căpătâi. Scrisă acum douăzeci de ani, cartea nu mai vreun manifest de luat în seamă din punct de vedere științific, însă e foarte benefic de a fi expus la păreri contrare cu a ta.

Dreamsnake – câtă vreme s-a manifestat plenar, Războiul Rece și implicita sa amenințare nucleară au generat o sumedenie de romane SF remarcabile, printre care și acesta, în care lumea e pustiită, oamenii mai trăiesc în diverse enclave fortificate sau în oaze în deșertul post-apocaliptic, iar singurii păstrători ai științei medicale sunt câțiva aleși care utilizează veninurile unor șerpi. Protagonista este un astfel de vindecător, iar pierderea unei creaturi din portofoliu duce la o serie de aventuri în care se regăsește pe sine, adoptă un copil și își află dragostea adevărată. Autoarea Vonda McIntyre e animată de asumate idei feministe, însă povestea ei e captivantă, iar paginile interacțiunii eroinei cu șerpii ei sunt unice în literatura de gen, înfricoșătoare și înălțătoare. Lumea vie ne ține și pe noi vii.

The Forever Machine – posteritatea are o etichetă deloc măgulitoare pentru acest roman: cel mai slab câștigător de Premiu Hugo (cea mai înaltă distincție în literatura SF) din istorie. Din capul locului vă spun, nu sunt de acord. Rod al colaborării dintre scriitorii Mark Clifton și Frank Riley, cartea are multe de oferit, unele lucruri chiar suprinzător de actuale. Un telepat îi manevrează subtil pe doi oameni de știință să construiască o entitate de Inteligență Artificială, care să fie capabilă să remodeleze genetic pe un individ, astfel încât să-l întinerească și, de ce nu, să îi confere aceeași putere a comunicării mintale pe care o are protagonistul, scopul înduioșător al acestuia din urmă fiind de a nu se mai simți singur. Rezultatele sunt încurajatoare, însă secretul iese treptat la iveală, iar modul cum cei doi autori redau reacțiile publice și isteria mediatică iscate de o posibilă soluție pentru visul omenirii – nemurirea – par a fi desprinse din prezent, deși romanul e apărut în 1954. După ce am terminat și ultima pagină și am constatat că gura lumii nu e deloc dreaptă cu această creație literară, mi-am adus aminte de Cardinalul Richelieu, care insista să îi cunoască pe cei vorbiți de rău peste tot: Au ceva merite, din moment ce sunt ponegriți în halul ăsta.

The Plot Against America – istoriile alternative sunt o subspecie aparte în peisajul literaturii SF, iar această carte ilustrează cât de puternic și elocvent este un astfel de exercițiu de imaginație. În America anului 1940, Franklin D. Roosevelt pierde alegerile în fața lui Charles Lindbergh, faimosul aviator, un antisemit notoriu, iar această deturnare a cursului evenimentelor declanșează discriminare, ciocniri de stradă și o realiniere a politicii externe a SUA înspre a favoriza Germania nazistă. Da, știu, seamănă izbitor cu ce se întâmplă acum peste Ocean. Pentru că nu e scriitor de Science-Fiction sadea, Philip Roth nu se mulțumește la a construi un tablou general foarte documentat a ce ar fi putut fi (introducând în acest scop o puzderie de personalități reale ale acelei epoci), ci filtrează totul prin ochii unui copil, cu toată înțelegerea lui limitată și naivă asupra comportamentului în permanentă schimbare al celor din jur și al societății în general. Cu profunda ei înțelegere a naturii umane și cu acea clarviziune terifiantă, nu e de mirare că romanul lui Roth a fost redescoperit, citit și răscitit imediat ce a revenit un anume personaj la Casa Albă.

Cuceriri SF

Cuceriri SF (2)

Cuceriri SF (3)

Cuceriri SF (4)

Cuceriri SF (5)

Cuceriri SF (6)

Cuceriri SF (7)

Cuceriri SF (8)

Cuceriri SF (9)

Cuceriri SF (10)

Cuceriri SF (11)

Cuceriri SF (12)

Cuceriri SF (13)

Cuceriri SF (14)

Cuceriri SF (15)

Cuceriri SF (16)

Cuceriri SF (17)

Cuceriri SF (18)

Cuceriri SF (19)

Cuceriri SF (20)

Cuceriri SF (21)

Cuceriri SF (22)

Cuceriri SF (23)

Cuceriri SF – Ediție de Starcraft

Cuceriri SF (25)

Cuceriri SF (26)

Cuceriri SF (27)

Cuceriri SF – Ediție de 8 Martie

Cuceriri SF (29)

Cuceriri SF (30)

13 X 2 motive să redescoperim The 13th Warrior

Anul acesta se împlinesc 26 (2 X 13) de ani de când a apărut The 13th Warrior, un excelent film de acțiune, așa că iată mai jos tot atâtea motive de a fi descoperit:

1. Ideea intereferenței culturilor, arabul ajuns la vikingi și relatarea reală a lui Ahmad ibd Fadlan combinată cu Beowulf, pentru toate având a mulțumi lui Michael Crichton.

2. Antonio Banderas, în mare formă, expresivă și fizică, excelent ales să redea un arab.

3. Figura impozantă a lui Vladimir Kulich drept căpetenie a oamenilor nordului.

4. Modul cum se reliefează figura fiecăruia dintre ceilalți vikingi, precum Cei Șapte Samurai ai lui Kurosawa.

5. Farmecul inegalabil al unui Omar Sharif la senectute, în scurta lui apariția de la început.

6. Glorioasa coloană sonoră a lui Jerry Goldsmith (care știe exact ce să accentueze pentru a reda specificul civilizației pe care o tratează, vezi The Mummy).

7. Entuziasmanta scenă în care se anunță cei treisprezece războinici, numărați de Omar Sharif cu încântare crescândă.

8. Copleșitoarea declamație funerară a vikingilor.

9. Ținuturile cețoase pe care le străbate grupul protagoniștilor pe drakkar.

10. Faptul că realizatorii peliculei au rezistat tentației de a-l pune pe vreun viking să poarte coif cu coarne, una dintre marile făcături ale ficțiunii în ceea ce-i privește pe acești războinici.

11. Secvența în care personajul lui Antonio Banderas învață limba vikingilor într-o noapte (Neverosimilă? Da. Irezistibilă? DA!).

12. Modul cum vikingii râd de căluțul lui Ibd Fadlan.

13. Modul cum cal și călăreț le dau peste nas.

14. Modul cum vikingii râd de neputința arabului de a mânui o sabie de-a lor.

15. Iataganul pe care și-l face Banderas.

16. Modul cum râd iar vikingii de această armă.

16. Integrarea treptată, dar profundă a lui ibn Fadlan în rândul vajnicilor lui companioni.

17. Scena duelului și tâlcul ei.

18. Înfricoșătorii Wendoli.

19. Și mai înfricoșătoarea lor mumă.

20. Râurile de foc care se abat asupra localității apărate de protagoniști.

21. Scenele de luptă, intense și brutale.

22. Cum stai cu inimă la gură, știind cât de asimetric este conflictul.

23. Ideea că nu trebuie să îl aștepți pe dușman, trebuie să te duci tu peste el.

24. Confruntarea finală, cu tot tragismul și eroismul ei.

25. Reiterarea de maxim efect a copleșitoarei declamații funerare a vikingilor.

26. Se bea hidromel, când apare și pe la noi?

Cuceriri SF (14)

Printre picaturi, excursii, dileme existentiale si toate cele ce formeaza o viata omeneasca s-au strecurat si alte patru romane SF:

The Space Merchants – rod al colaborarii dintre Frederik Pohl si Cyril M. Kornbluth, aceasta carte scurta, alerta si veninoasa propune o viziune asupra omenirii in care agentiile de publicitate manifesta puteri mafiot-totalitare. Protagonistul, lider intr-o astfel de agentie, se inamoreaza de o doctorita cu vederi pe care le-am cataloga de stanga si se vede prins in tot felul de patanii picaresti, pe care le descrie cu un cinism plin de verva si umor. Desi, intr-adevar, traim intr-o lume in care imaginea si realitatea nu se mai disting asa usor, unele aspecte din The Space Merchants par anacronice; altele, in schimb, precum exploatarea si sclavia mascata a celor de pe plantatii intristeaza prin actualitate.

The Andromeda Strain – un roman care demonstreaza aproape clinic cum se construieste un suspans de calitate. Langa un orasel american aterizeaza un obiect zburator neidentificat si o molima misterioasa si inspaimantatoare ii decimeaza pe locuitorii acestuia. Autoritatile si oamenii de stiinta pornesc intr-o cursa contra cronometru de a intelege si stavili raspandirea unui virus care poate duce la pieirea intregii omeniri. Michael Crichton stapaneste atat tehnica inducerii tensiunii, cat si un vocabular stiintific convingator, incat zbaterea protagonistilor si rasturnarile de situatie merg ca unse, desi parca apasa cam mult pe asa-numitele „carlige” (in engleza, „cliffhangers”) de la finalul fiecarui capitol, menite sa te imbie sa mai dai o pagina. Cunosc pe multi care abia asteapta sa intram in contact cu o civilizatie extraterestra; dupa ce am citit The Andromeda Strain, nu mai sunt deloc convins ca e o idee buna.

Ciberiada – placerea lecturii romanelor SF este de data mai recenta, insa fata de basme ma leaga un atasament longeviv, iar Ciberiada a reusit cumva sa-mi dea ocazia sa le traiesc impreuna. Povestirile care compun cartea lui Stanislaw Lem ii au ca protagonisti (fara a fi exclusiv despre acestia) pe simpaticii Trurl si Klapaucius, pe care nu imi vine sa ii numesc roboti, desi reise ca asta ar fi, deoarece sunt inzestrati cu o asa umanitate, incat substratul tehnologic al naratiunilor se face usor uitat. Si daca preferati povesti mai consistente, cu perspective mai ample asupra marilor probleme existentiale ale omenirii intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, tot e greu sa rezistati inventivitatii lingvistice a autorului (nu stiu cat s-a pierdut in traducerea din poloneza, insa ramane destul chiar si asa) si umorului sau aparent infantil. Recomandata tuturor varstelor.

Stranger in a Strange Land – aiurit, amuzant, inconoclast, dezlanat, un pic misogin, stralucit, multe epitete se pot asocia acestui roman grandios al lui Robert A. Heinlein. Povestea in care autorul isi infiltreaza critica sociala, dar isi si dezminte propriile idei, este a unui om crescut pe Marte de o civilizatie avansata, ajuns pe Terra si subiect de intriga si afectiune din partea multora, prilej cu care descopera multifatetata si derutanta natura umana si pune bazele unei religii de un kitsch adorabil. Stranger in a Strange Land e printre putinele carti de gen pe care le-as vedea transpuse in piese de teatru, pentru ca beneficiaza de niste peroratii atat de savuroase ale unui personaj pe nume Jubal Harshaw, incat ar putea concura cu un numar reusit de stand up comedy. Romanul a lasat posteritatii si un cuvant-cheie, „grok”, atat de seducator in rezonanta si sematica lui, incat simt ca mi l-am insusit si eu. E am grok aceasta carte, sper sa o grok si voi.

Cuceriri SF

Cuceriri SF (2)

Cuceriri SF (3)

Cuceriri SF (4)

Cuceriri SF (5)

Cuceriri SF (6)

Cuceriri SF (7)

Cuceriri SF (8)

Cuceriri SF (9)

Cuceriri SF (10)

Cuceriri SF (11)

Cuceriri SF (12)

Cuceriri SF (13)