Non-ficţiuni pe care le-am citit (32)

N-am abandonat deja tradiţionala lectură a cărţilor de non-ficţiune şi iată alte trei:

On Time – o carte care îşi propune sisifica sarcină de a discuta modul cum oamenii percep, măsoară şi pierd timpul, cea mai preţioasă resursă pe care o au. Dată fiind dificultatea demersului, consider că lui Catherine Blyth i-a ieşit suprinzător de bine, reuşind să îmbine reflecţii personale cu informaţii enciclopedice. Nu consider, astfel, că am pierdut timpul citindu-i lucrarea, iar pe voi vă îndemn ca, după ce terminaţi de parcurs acest articol, să lasaţi dispozitivul pe care l-aţi lecturat şi să vă umpleţi timpul cu ceva care îl suspendă: o îmbrăţişare, o carte bună, o plimbare în natură sau orice altceva îl păcăleşte pe Cronos.

Etnogeneză şi ţuică – o colecţie mozaicală de eseuri ale lui Vintilă Mihăilescu (multă sănătate să aveţi, stimate domn!), îmbinând etnografie, semiologie, sociologie şi multe ştiinţe conexe într-un creuzet în care autorul îşi manifestă inteligenţa şi umorul. Cele mai reuşite sunt primele două colecţii, cele care vizează trecutul, fapt natural, pentru că trecerea timpului despre care vorbea Catherine Blyth mai sus le-a dezvăluit urzelile absconse, pe când ultima, referitoare la prezentul pe care îl trăim cu toţii, este mai puţin o analiză exterioară, ci percepţia unui spirit viu şi agil asupra unor evenimente care virează te miri cum. Un volum din care oricine poate învăţa ceva.

The Idiot Brain – cărţi despre creier s-au scris şi se vor mai tot scrie, aşa că a lui Dean Burnett n-are cum să uimească prin originalitate. Însă marele său merit este că nu se aventurează niciodată mai departe de fruntariile fizice ale acestui organ miraculos, dar şi uşor de îndreptat pe căi greşite. Fiecare dintre procesele şi funcţiile prezentate în lucrare, de la simple mecanisme fiziologice la concepte abstracte precum personalitatea, sunt descrise în legătură cu zona corticală ai cărei neuroni au ceva de spus în acea privinţă. Concluzia pe care o extrag, din volumul lui Burnett, ca şi din altele, scade puţin din gloria creierului care boţ inefabil de ţesuturi şi îl pune mai în rând cu sistemul digestiv (magnific în felul său, după cum ne spunea Giulia Enders): aveţi grijă cu ce-l hrăniţi, că aia o să produceţi.

Non-ficţiuni pe care le-am citit

Non-ficţiuni pe care le-am citit (2)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (3)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (4)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (5)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (6)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (7)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (8)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (9)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (10)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (11)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (12)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (13)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (14)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (15)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (16)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (17)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (18)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (19)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (20)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (21)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (22)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (23)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (24)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (25)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (26)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (27)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (28)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (29)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (30)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (31)