Să ne lămurim un pic în privința lui Zelea Codreanu

Urlă Internetul că reprezentanții unui partid carpato-danubiano-pontic care cochetează cu extrema dreaptă invocă din nou figura lui Corneliu Zelea Codreanu.

Întrebarea este:

Cine a fost Corneliu Zelea Codreanu, de îi entuziasmează pe unii sau îngrețoșează pe alții?

Credem că știm, dar, ca multe alte figuri ale istoriei recente, acest personaj marcant, fără doar și poate, al istoriei recente, este victima modelării istoriografice dictate de regimuri sau tendințe diverse.

Când monstru, când sacrosanct, Zelea Codreanu e mai mult un simbol, dar ce facem cu omul, că doar ăla a făcut și a dres în plan real?

Ca în destule alte privințe, e nevoie să vină un străin să ne ajute în a ne pune ordine în viață și gânduri.

Acum este vorba despre eruditul Oliver Jens Schmitt, istoric austriac care glăsuiește într-o română excelentă, presărată cu expresii care par acum desuete, ceea ce îl face și mai simpatic.

În Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiune și căderea ”Căpitanului”, ne oferă cea mai vastă și mai echilibrată analiza a vieții, activității și impactului socio-psihologic ale numitului fondator al mișcării legionare.

Stilistic, cartea demonstrează că scrierea istoriei, genetic înrudită cu literatura, poate, totuși să se apropie de aerul unei lucrări pur științifice.

Asta nu o face, evident, prea lesne de citit, dar dar nu e nici pe departe greoaie, pentru că Oliver Jens Schmitt are o impecabilă coerență a discursului și o detașare care e o lecție de sine ira et studio în sine.

Aș mai putea spune multe despre conținutul volumului, pasibil a-i enerva atât pe adulatorii lui Codreanu, cât și pe cei care văd în el întruchiparea răului absolut, dar vă las să îl explorați pe cont propriu și sar la o observație de final a autorului, atât de pertinentă și de ilustrativă pentru situația de față, încât îmi vine să exclam:

Oare de ce nu ne-am gândit până acum la asta?

Regimul lui Ceaușescu a preluat masiv motive și idei legionare, le-a dat o spoială de socialism și le-a pus în slujba acelei independențe de Moscova pentru care Nea Nicu a fost apreciat de imperialiștii timpului și pentru care e încă lăudat de nostalgici.

Așa că, dacă vă mai simțiți oripilați de ortodoxismul, naționalismul, românoexcepționalismul unor concetățeni, aflați că nu e vreo atitudine de dată recentă, ci una care s-a găsit printre noi dintotdeauna.

Cine știe, poate chiar și voi ați contractat-o, dar nu vă dați seama.

Non-ficțiuni pe care le-am citit (48)

Caniculă sau ploaie, lectura merge înainte.

România în 100 de ani – un mare prieten al românilor, dar un și mai mare prieten al adevărului, istoricul Oliver Jens Schmitt (pe care l-am descoperit la o excelentă ediție a emisiunii Garantat 100% a lui Cătălin Ștefănescu), comprimă un veac de evoluție a societății de pe meleagurile mioritice într-un mod admirabil de coerent. Din prezentarea sa reiese că apucăturile naționaliste contemporane nu sunt o noutate, că antisemitismul a fost o realitate incontestabilă și că legionarismul n-a murit o dată cu Zelea Codreanu, ci s-a perpetuat cu brio în perioada comunistă. O sinteză care precis a iritat pe mulți, dar care ne scutură puțin de complexele și iluziile cu care suntem hrăniți de generații.

Zapping prin științe – deși o astfel de lucrare generalistă pare superficială, credeți-mă, cu toată bunăvoința pe care am avut-o, n-am putut să citesc mai mult de două-trei secțiuni într-un calup de lectură. Nu doar pentru că pe fiecare două pagini alăturate, sunt prezentate tematici variate, de la genetică la fizică cuantică, dar modul cum este organizată informația suscită reflecții aparte. Colectivul de autori, în frunte cu Ivan Kirilow și Lea Milsent, are o preocupare anume în a arăta cum a evoluat un anume concept în știință de-a lungul istoriei, cu accent pus pe controverse, fapt care m-a făcut să cred că acest fetișism pe care unii îl arată tehnologiei și ramurilor ei în prezent este orice, numai științific nu. O carte de avut în bibliotecă, chiar și de către umaniști.

The Age of Surveillance Capitalism – chiar mai deunăzi citeam că Google este sub investigație de către autoritățile Uniunii Europene sau că aplicațiile mobile de sănătate par a stoca mai multe informații decât ar fi cazul; crâmpeie din vastul tablou cu accente apocaliptice pe care îl zugrăvește Shoshana Zuboff în această lucrare monumentală. Autoarea este revoltată împotriva pierderii intimității la care consimțim aproape fără să ne dăm seama, iar rezultatul este un rechizitoriu subiectiv, dar formidabil de documentat împotriva a tot ce este rețea socială sau motor de căutare. Ce m-a impresionat cel mai mult a fost că se întoarce în istorie pentru fiecare dintre componentele eșafodajului său de idei și recurge la nume mari ale gândirii universale, de la Karl Marx la Hannah Arendt sau Emile Durkheim. Lectura a fost grea, nu a fost plăcută, dar la capătul ei am simțit că, într-adevăr, chiar în momentele când scriu aceste rânduri, se dă o luptă pentru însăși esența umanității, iar cine vrea să și-o păstreze va avea de ales între confort și libertate. Iar cea din urmă e, totuși, cea mai de preț.

Non-ficţiuni pe care le-am citit

Non-ficţiuni pe care le-am citit (2)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (3)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (4)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (5)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (6)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (7)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (8)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (9)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (10)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (11)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (12)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (13)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (14)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (15)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (16)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (17)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (18)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (19)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (20)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (21)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (22)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (23)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (24)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (25)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (26)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (27)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (28)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (29)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (30)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (31)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (32)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (33)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (34)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (35)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (36)

Non-ficțiuni pe care le-am citit – Ediție de pandemie

Non-ficțiuni pe care le-am citit (38)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (39)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (40)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (41)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (42)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (43)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (44)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (45)

Non-ficțiuni pe care le-am citit – Ediție francofonă

Non-ficțiuni pe care le-am citit (47)