Economia de minte

Pe Tomas Sedlacek l-am descoperit acum ceva ani la Garantat 100%, emisiunea lui Cătălin Ștefănescu, una dintre ultimele din peisajul audio-vizual românesc care ține flacăra culturii intelectuale aprinse.

Am fost plăcut surprins atunci să descopăr un economist atipic, cu vervă în discurs și analogii în varii domenii ale vieții, inclusiv din opere fundamentale ale civilizației universale.

Intrigat de această abordare, am continuat prin a-i citi opera de căpătâi, Economics of Good and Evil, în care, cu o erudiție fabuloasă, reconstruiește peisajul mentalităților economice din Epopeea lui Ghilgameș, Biblie, scrierile lui Toma d’Aquino și alte numeroase monumente ale umanității.

Lilith și demonii capitalului, scrisă în colaborare cu Oliver Tanzer, urmează aceeași linie și își propune să examineze neajunsurile capitalismului în forma sa prezentă, prin filtrul psihologiei abisale și al psihoanalizei. După cum vă puteți imagina, Freud și Jung figurează masiv printre cei ale căror idei sunt exploatate în scopurile argumentative ale autorilor.

Lilith este, conform unor legende de origine ebraică, prima soție a lui Adam, izgonită din Grădina Raiului pentru că a refuzat să se supună acesteia, ajungând în timp să întruchipeze partea luciferică a inconștientului uman.

Această bucată a cărții, deși fascinantă din punct de vedere intelectual, este neclară din punct de vedere al paralelelor cu economia prezentului.

Însă, pe măsură ce Sedlacek și Tanzer descompun maladiile capitalismului în disfuncționalități ușor recognoscibile, cum ar fi agresivitatea, narcisismul, sadismul, disonanța cognitivă sau fetișismul, demersul lor începe să lovească la țintă.

Unele dintre tulburările examinate par familiare, dar, uneori, concluziile și remediile propuse diferă de gândirea tradițională. Dacă ar fi să extrag o idee de ansamblu, aceea ar fi că instituția statală ar cam trebui să joace rol de psihoterapeut sau chiar psihiatru care vine cu tratamente medicamentoase (a se citi măsuri de protecție socială).

Ce ne facem, însă, când chiar acești slujitori a unui Hipocrate economic sunt ei înșiși măcinați de aceleași tare pe care au menirea să le combată?

Ușor de opinat, greu de răspuns.

În final, îi provoc, amical, bineînțeles, pe Tomas Sedlacek și Oliver Tanzer să-mi spună cum au de gând să iasă din următorul paradox al cretanului.

În Lilith și demonii capitalului, îi acuză pe mulți economiști că fie sunt naivi, fie de rea credință.

Ei înșiși sunt economiști.

Noi pe cine să credem?

P.S. Mulțumesc celor de la librăria online Libris pentru o excursie prin probleme economiei via Freud et comp.

Non-ficțiuni pe care le-am citit (54)

Alte câteva lecturi de non-ficțiuni care s-au alăturat suratelor din această secțiune:

Jurnalele de călătorie ale lui Albert Einstein – așa cum o arată și titlul, cartea redă însemnările făcute de cunoscutul fizician în decursul voiajurilor în Japonia, China, Spania sau Palestina la mijlocul anilor ’20. Lapidare și nu lipsite de umor sau profunzime, impresiile lui Einstein despre popoarele și cutumele care i-au ieșit în cale dezvăluie o latură a sa ușor malițioasă și nu foarte corectă politic, pe care încearcă din răsputeri să o explice editorul Ze’ev Rozenkrantz. Nu că ar fi nevoie, pentru că așa îl cunoaștem mai bine pe omul din spatele legendei, omul care era atât de faimos încă din timpul vieții, încât era supus unei atenții sufocante, așa cum se vaită de destule ori pe cuprinsul jurnalului. Nu în ultimul rând, merită amintit faptul că preocupările pentru știință nu îl părăsesc nici când e în mijlocul unor zaiafeturi, nici când îl chinuie colonul. E=mc2 nu s-a ițit în mintea unuia care stătea pe TikTok.

Memoriile unui trădător – sunt două moduri în care se pot citi amintirile depănate de Lupu C. Kostaki: 1. o amplă pledoarie menită a-l disculpa de stigmatul de a fi servit ca înalt funcționar în timpul ocupației germane din 1916-1918 a unei părți a României; 2. ca memorii propriu-zise, din care putem spicui detalii semnificative și uneori inedite din viața societății Vechiului Regat, începând din preajma Unirii din 1959 și ajungând până în timpul Marelui Război. Punctul 1 îi prilejuiește autorului unele afirmații și judecăți de valoare aproape rizibile, chiar și pentru un germanofil, precum aceea că Wilhelm I nu și-a dorit războiul cu niciun chip și numai perfidele Franța și Anglia au cauzat conflagrația. Punctul 2, însă, e încă o neprețuită ocazie de a vedea trecutul viu, nu schematizat ca în manuale, ci animat de momente dureroase sau scandaloase sau înduioșătoare. Mare serviciu ne fac cei de la Humanitas dând glas celor care, precum Lupu C. Kostaki, au ales să depună mărturii pentru viitorime.

Economics of Good and Evil – un economist non-conformist, pe care l-am descoperit când a fost invitat la emisiunea Garantat 100% a lui Cătălin Ștefănescu, își propune să smulgă crusta de așa-zisă știință de pe domeniul său și să o redea sferei mult mai largi a umanismului. Pentru asta, supune la ample exegeze un material vast în timp și spațiu, de la Epopeea lui Ghilgameș la Adam Smith, nelipsind referințe la creații din aparent alte sfere, precum Matrix. Erudită și deloc facil de citit, cartea lui Tomas Sedlacek mi-a confirmat că istoria, literatura sau arta nu sunt mofturi, ci instrumente la fel de utile precum matematica în a ne ajuta în cea mai grea sarcina care ne revine – să înțelegem lumea în care trăim și pe noi înșine.

Non-ficţiuni pe care le-am citit

Non-ficţiuni pe care le-am citit (2)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (3)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (4)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (5)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (6)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (7)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (8)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (9)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (10)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (11)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (12)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (13)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (14)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (15)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (16)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (17)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (18)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (19)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (20)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (21)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (22)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (23)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (24)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (25)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (26)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (27)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (28)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (29)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (30)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (31)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (32)

Non-ficţiuni pe care le-am citit (33)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (34)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (35)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (36)

Non-ficțiuni pe care le-am citit – Ediție de pandemie

Non-ficțiuni pe care le-am citit (38)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (39)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (40)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (41)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (42)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (43)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (44)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (45)

Non-ficțiuni pe care le-am citit – Ediție francofonă

Non-ficțiuni pe care le-am citit (47)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (48)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (49)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (50)

Non-ficțiuni pe care le-am citit (51)

Non-ficțiuni pe care le-am citit – Ediție ludică

Non-ficțiuni pe care le-am citit (53)