Când am primit invitația de a-i vizita pe cei care comercializează semințele Shampion, am acceptat-o gândindu-mă că e amuzant ca, la câtă experiență am în dezghiocarea și tocarea între dinți a acestor mici și neprețuite daruri ale naturii, e ca o încununare a carierei mele în domeniu.
Nu mă așteptam, însă, să cunosc două rânduri de mâini care construiesc România.
Așa cum se cuvenea, cei de la Shampion ne-au prezentat în detaliu istoricul companiei lor, iar în tot acest timp am tocat semințe de variate soiuri, activitate întreruptă doar de câte un gât de bere artizanală. Ce bere? O să vă spun la momentul potrivit.
Îmi place foarte mult cum începe povestea celor de la Shampion, așa că îmi permit să o reproduc aici exact cum am auzit-o de la managerul companiei:
Totul a început un Daewoo Tico și o Dacia Papuc pentru aprovizionare și livrare, cu o strângere de mână cât 1000 de cuvinte, cu o înțelegere într-o seară după o discuție, cu doi oameni motivați să aibă succes și să aducă oamenilor gustul proaspăt al copilăriei.
De acolo s-a ajuns la un sediu modern și încăpător, al 20 de angajați și la utilaje foarte moderne, pentru că, în opoziție cu ce credeam, meșteșugul aducerii între dinții clienților a semințelor nu este unul facil, mai ales când ai standarde de calitate înalte, precum cei de la Shampion.
Și nu lipsește preocuparea pentru ceea ce numim CSR – cei de la Shampion au o campanie potrivit căreia, la 30 de pungi goale duse în orice magazin primești 2 pungi de semințe.
Și nu zic asta ca o laudă deșartă, căci pe toată durata vizitei mele acolo, am tocat felurite soiuri de semințe:
Semințe negre cu sare, semințe negre fără sare, semințe albe cu paprika, semințe de dovleac, semințe albe cu sare, semințe floarea soarelui fără coajă, semințe pestrițe de floarea soarelui.
Și niciun soi nu mi-a displăcut. Dimpotrivă semințele cu paprika mi se păreau un pariu pierdut din start, însă am descoperit că înțepătura aceea de picanterie întregea plăcerea procesului a la Mărgelatu.
Spuneam mai înainte că singurele momente când nu am molfăit la semințe a fost când am dat pe gât bere artizanală.
Aceasta a provenit de la Ferma de bere, o întreprindere din Găneasa, care, cumva, oglindește exact aceeași calitate a firmei Shampion, fiind însă într-o stare incipientă de dezvoltare.
Dacă vreți mai multe detalii despre secretele (și dificultatea) realizării berii artizanale, aveți un material interesant filmat chiar la sediul firmei aici.
Ambele companii sunt rodul unei ambiții de a reuși pe cont propriu, de a învăța lucruri noi, dar și din greșeli, de a spori permanent domeniul luptei.
Poate că nu mai sunt mâini care trag la plug, dar sunt mâini care construiesc România sănătoasă fără doar și poate.
O Românie în care inițiativa, asumarea riscului și inovația nu mai sunt doar apanajul unor nebuni frumoși ai marilor orașe, ci regula pe care tinerii merită să o învețe din cele mai timpurii stadii ale educației.
O Românie în care visul nu mai e să (te faci că) lucrezi la stat, ci pentru tine însuți sau pentru cei care prețuiesc deopotrivă oamenii și rezultatele.
Ca să rezum tot ce am spus până acum:
Am tocat semințe, am băut bere și am întâlnit antreprenori de toată isprava.
Poftim, invidiați-mă!
